Ai vorbit vreodată cu un om de IT și ai avut senzația că înțelegi fiecare cuvânt, dar nu și propoziția? Nu ești singur. E o experiență profund românească, undeva între a citi instrucțiunile de pe o cutie de medicamente și a asculta un meci de fotbal comentat la radio. Cuvintele sunt cunoscute. Sensul, nu.
În 30 de ani de servere am observat un lucru: IT-iștii, firmele de hosting, programatorii, pluginurile, Google și chiar site-ul tău vorbesc o limbă aparte. Seamănă cu româna. Are aceleași litere, uneori chiar și diacritice. Dar nu e română. E o limbă în care „cinci minute” înseamnă o oră, „nelimitat” înseamnă limitat și „nu am schimbat nimic” înseamnă că s-a schimbat ceva.
Așa că am făcut ce ar fi trebuit să facă cineva de mult: un dicționar IT–Român pentru oameni normali. Complet, cu traduceri oneste, exemple din viața reală și, la final, câteva cuvinte pe care chiar merită să le știi dacă ai un site. Păstrează-l la îndemână. Poate fi mai util decât manualul de la mașina de spălat, pe care oricum nu l-ai citit.
Cum să folosești acest dicționar
Simplu. Când auzi una dintre frazele de mai jos, nu intra în panică. Caută-o aici, citește traducerea, respiră adânc și abia apoi răspunde. Dacă nu o găsești, înseamnă fie că e o expresie nouă (IT-ul inventează câte una pe săptămână), fie că omul chiar a vrut să spună exact ce a spus. Se mai întâmplă. Rar, dar se întâmplă.
Dicționarul e împărțit pe „vorbitori”, pentru că fiecare are dialectul lui. IT-istul vorbește altfel decât firma de hosting, firma de hosting altfel decât WordPress, iar WordPress, sincer, vorbește cel mai des în engleză și cu majuscule. La final avem și o secțiune pentru clienți. Da, și voi aveți un dialect. Nu vă supărați, e cu drag.
Cuprins (pentru cei grăbiți sau pentru cei care vor să sară direct la dialectul lor preferat):
Partea 1: Ce spune IT-istul și ce vrea să spună de fapt
Partea 2: Ce spune cel care ți-a făcut site-ul
Partea 3: Ce spune firma de hosting
Partea 4: Ce spune site-ul tău
Partea 5: Ce spune WordPress în panoul de administrare
Partea 6: Ce spun emailurile pe care le primești despre site
Partea 8: Ce spune magazinul online
Partea 9: Ce ar spune hackerul, dacă ar vorbi
Partea 10: Ce spune agenția de marketing
Partea 11: Ce spune clientul (da, și voi aveți un dialect)
Partea 12: Mic ghid de conversație, sau cum vorbești cu IT-ul ca să rezolvi repede
Partea 13: Test rapid. Cât de bine vorbești IT?
Partea 14: Cele 10 cuvinte pe care chiar merită să le știi
Partea 1: Ce spune IT-istul și ce vrea să spună de fapt
IT-istul e o specie fascinantă. Lucrează cel mai bine noaptea, comunică cel mai bine prin tichete și are o relație complicată cu estimările de timp. Iată traducerile de bază.
„La mine merge.” = La tine nu merge. Și, tehnic vorbind, nu mai e problema mea. Aceasta este cea mai celebră frază din istoria IT-ului, rostită pentru prima dată, probabil, imediat după inventarea celui de-al doilea calculator.
„E o problemă minoră.” = Ne vedem mâine. Poate și poimâine. Termenul „minor” se referă la dimensiunea problemei în universul larg, nu la timpul necesar rezolvării ei.
„Durează cinci minute.” = Durează o oră. Dacă nu apare nimic neprevăzut. Apare mereu ceva neprevăzut. Regula de conversie oficială: înmulțește cu 12 și adaugă o cafea.
„Ai încercat să-l închizi și să-l deschizi?” = Nu am chef să investighez până nu faci asta. Și, să fim cinstiți, în vreo 40% din cazuri chiar ajută, motiv pentru care nu vom renunța niciodată la această întrebare.
„Interesant…” = Nu am văzut niciodată așa ceva și încep să mă îngrijorez. Un IT-ist care spune „interesant” cu voce joasă e echivalentul unui pilot care spune „doamnelor și domnilor” fără să zâmbească.
„Hmm.” = Mult mai grav decât „interesant”. Fă-ți un ceai. Anulează-ți planurile de seară.
„Stai puțin…” = Tocmai am înțeles ce s-a întâmplat și nu-mi place deloc.
„Cine a umblat aici?” = Cel mai probabil tot eu, acum trei ani, dar nu-mi amintesc. Și nici nu am lăsat vreo notiță, pentru că atunci mi s-a părut evident.
„E o funcționalitate, nu o eroare.” = E o eroare, dar ne-am obișnuit cu ea și acum o iubim.
„Trebuie să mă uit în loguri.” = Nu am nicio idee ce s-a întâmplat, dar știu unde e scris. Logurile sunt jurnalul intim al serverului. Acolo sunt toate: fiecare vizită, fiecare greșeală, fiecare încercare a unui robot din alt continent de a ghici parola „admin”.
„E de la cache.” = Nu știu de la ce e, dar cache-ul e un țap ispășitor excelent, pentru că nimeni nu poate dovedi contrariul.
„Am dat un restart și acum merge.” = Nu știu de ce s-a stricat și nu știu de ce merge acum. Hai să nu mai vorbim despre asta.
„Teoretic ar trebui să meargă.” = Practic, nu merge. Între teorie și practică, în IT, e o distanță cam cât între București și Oradea pe drumurile de acum 20 de ani.
„Nu ar trebui să facă asta.” = Face exact asta, și încă de mult.
„Am o idee.” = Urmează ceva ce n-ar trebui făcut pe un site în producție, vineri, la ora 16:00.
„E o soluție temporară.” = Aceasta este soluția permanentă. O vei regăsi neschimbată peste cinci ani, cu un comentariu în cod: „de reparat mai târziu”.
„Pe local mergea.” = Pe calculatorul meu totul era perfect. Pe server, adică acolo unde contează, nu. Varianta pentru programatori a frazei „La mine merge”.
„E documentat.” = Există undeva un fișier text, scris în grabă, pe care nu l-a citit nimeni. Nici măcar autorul.
„Nu atinge nimic.” = Singura instrucțiune pe care o vei primi vreodată care e absolut sinceră. Respect-o.
„Lasă-mă să verific ceva rapid.” = Mă duc în altă cameră să caut pe Google, ca toată lumea.
„Asta nu e treaba mea, e de la furnizor.” = Uneori adevărat. Alteori, o metodă elegantă de a transfera problema cuiva care are un număr de telefon cu mesaj preînregistrat.
Partea 2: Ce spune cel care ți-a făcut site-ul
Programatorul, web designerul, agenția sau, în multe cazuri, „un băiat foarte priceput”. Indiferent de titulatură, au un dialect comun, pe care îl vei recunoaște imediat.
„E aproape gata.” = E gata cam 60%. Restul de 40% va dura cât primele 60%. Aceasta este o lege a fizicii, cunoscută în industrie drept „regula 90–90”: primele 90% din proiect durează 90% din timp, iar ultimele 10% durează încă 90% din timp.
„Mai am doar niște detalii.” = Nu am început versiunea de mobil.
„E responsive.” = Arată bine pe telefonul meu. Pe al tău, s-ar putea ca meniul să acopere jumătate din ecran și logo-ul să fie cât un timbru.
„L-am optimizat.” = Am instalat un plugin de optimizare. Nu l-am configurat, dar e instalat și are un nume care sună bine.
„Folosește cele mai noi tehnologii.” = Folosește o temă cumpărată, cu 40 de pluginuri incluse, dintre care vei folosi 3.
„Poți să-l editezi singur, e foarte simplu.” = E foarte simplu pentru mine. Pentru tine, va fi o aventură cu blocuri, secțiuni, coloane și un buton „Update” care nu apare niciodată unde îl cauți.
„Ți-am lăsat toate accesele.” = Ți-am lăsat parola de la panoul WordPress. Accesul la hosting, la domeniu și la contul de email sunt pe numele meu. Vom vorbi despre asta peste trei ani, când nu mai răspund la telefon.
„Pluginurile se actualizează singure.” = Nu se actualizează singure. Sau se actualizează singure și strică tema. Una dintre cele două.
„Am inclus și SEO.” = Am completat titlul site-ului. Cu numele firmei.
„Pluginul ăsta l-am luat gratis, e varianta Pro.” = Aici ar trebui să se aprindă toate becurile roșii din casă. Pluginurile „Pro gratuite”, descărcate de pe site-uri dubioase, vin des cu un bonus neanunțat: o ușă din spate prin care intră oricine. Am găsit așa ceva de nenumărate ori. Uneori chiar pe site-uri care vindeau securitate.
„Site-ul e securizat.” = Are lăcățel în browser. Atât. Lăcățelul înseamnă că drumul dintre vizitator și site e criptat, nu că site-ul e în siguranță. E ca și cum ai spune că o casă e sigură pentru că are un preș frumos la ușă.
Partea 3: Ce spune firma de hosting
Firma de hosting e proprietarul apartamentului în care locuiește site-ul tău. Unii proprietari sunt excelenți. Alții îți promit piscină și îți dau un lighean. Iată cum să le citești ofertele și mesajele.
„Spațiu nelimitat.” = Nelimitat până în ziua în care chiar îl folosești. Atunci vei descoperi, la pagina 14 din Termeni și condiții, fraza „utilizare rezonabilă”.
„Trafic nelimitat.” = Traficul e nelimitat. Procesorul, memoria și numărul de vizitatori simultani, însă, sunt foarte limitate. Poți primi oricât trafic vrei, doar că site-ul nu va mai răspunde.
„Uptime 99,9%.” = Site-ul poate sta picat aproape 9 ore pe an, conform contractului. Statistic, acele 9 ore vor cădea în ziua campaniei tale de reduceri.
„Suport 24/7.” = Există un formular disponibil 24/7. Oamenii care îl citesc sunt disponibili de luni până vineri, între 9 și 17, cu pauză de masă.
„Lucrăm la rezolvarea problemei.” = Am aflat de problemă din mesajul tău. Mulțumim.
„Problema a fost escaladată.” = Tichetul tău a fost mutat pe biroul altcuiva, care e în concediu.
„Backup inclus.” = Există un backup. Undeva. Poate. Pe același server care tocmai a picat. Sau e făcut săptămânal și păstrat trei zile. Întreabă întotdeauna unde e ținut backup-ul și dacă îl poți descărca tu.
„Vă rugăm să goliți cache-ul browserului.” = Am rezolvat, dar nu vrem să recunoaștem că a fost de la noi.
„Contul dvs. a depășit resursele alocate.” = Site-ul tău a devenit popular. Sau, mai probabil, e atacat de roboți. Sau are un plugin care face 3.000 de interogări pe secundă. Oricum ar fi, ți s-a tras frâna de mână.
„Contul a fost suspendat pentru activitate suspectă.” = Cineva a folosit site-ul tău pentru a trimite spam sau a găzduit ceva urât în el. Nu tu, sperăm. Asta e, de obicei, primul semn că site-ul a fost spart de ceva vreme.
„Migrare gratuită.” = Ne mutăm site-ul gratuit. Emailurile, bazele de date secundare și acel formular care trimitea mesaje la contabilă nu sunt incluse, dar vei afla asta după.
„Resurse dedicate.” = Resurse împărțite cu alte 400 de site-uri, dintre care unul e un magazin de lumânări parfumate care face reduceri exact când le faci și tu.
„Promoție: primul an 1 euro.” = Al doilea an: 180 de euro. Cu reînnoire automată, pe cardul pe care l-ai uitat că l-ai salvat.
Partea 4: Ce spune site-ul tău
Site-urile nu vorbesc des. Dar când vorbesc, o fac cu mesaje scurte, în engleză, cu cifre, pe un fundal alb, exact în momentul cel mai prost. Iată ghidul complet de traducere.
„Error 404 – Page Not Found.” = Pagina pe care o cauți s-a mutat, a fost ștearsă sau n-a existat niciodată. Ca șosetele din mașina de spălat. Dacă apare rar, e normal. Dacă apare pe jumătate din site, cineva a schimbat structura linkurilor și n-a spus nimănui.
„Error 500 – Internal Server Error.” = Ceva s-a stricat pe server, iar site-ul refuză să spună ce. Tipic pentru adolescenți și servere. Traducerea liberă: „Am o problemă, dar nu vreau să vorbim despre ea.”
„Error 502 – Bad Gateway.” = Un server a întrebat alt server ceva, iar al doilea a răspuns aiurea. E ca un telefon fără fir între calculatoare.
„Error 503 – Service Unavailable.” = Serverul e prea obosit sau prea aglomerat ca să te servească. Revino mai târziu. Sau cheamă pe cineva, dacă „mai târziu” durează de ieri.
„Error 403 – Forbidden.” = Nu ai voie aici. Uneori pe drept (e o zonă privată), alteori pentru că un firewall a decis, pe baza unor criterii misterioase, că tu, proprietarul site-ului, arăți suspect.
„There has been a critical error on this website.” = Un plugin s-a certat cu alt plugin, sau cu tema, sau cu versiunea nouă de PHP. Au câștigat amândoi. Ai pierdut tu. Vestea bună: WordPress trimite de obicei un email administratorului cu detalii. Vestea proastă: emailul ajunge la adresa celui care ți-a făcut site-ul în 2018.
Ecranul complet alb, fără niciun mesaj. = Cunoscut în industrie drept „Ecranul alb al morții”. Aceeași problemă ca mai sus, doar că site-ul nici măcar nu se mai obosește să-și ceară scuze.
„Error establishing a database connection.” = Site-ul nu-și mai găsește memoria. Baza de date e locul unde stau toate articolele, produsele, comenzile și utilizatorii. Fără ea, site-ul e un om care s-a trezit și nu-și amintește cum îl cheamă. Cauze: serverul de baze de date a picat, parola s-a schimbat sau baza de date s-a corupt.
„Allowed memory size exhausted.” = Site-ul a obosit. A încercat să facă prea multe deodată și a rămas fără memorie. De obicei e vina unui plugin mâncăcios.
„Too many redirects.” = Site-ul te trimite de la o adresă la alta, și înapoi, și iar, la nesfârșit. E ca atunci când suni la o instituție și te transferă de la un birou la altul până ajungi de unde ai plecat. Apare des după instalarea unui certificat SSL făcută pe jumătate.
„Your connection is not private.” = Certificatul SSL a expirat sau e configurat greșit. Browserul le arată vizitatorilor un ecran roșu cu avertizări, iar ei cred acum că ești hacker. Nu ești. Dar nici nu mai cumpără nimic de la tine.
„Briefly unavailable for scheduled maintenance. Check back in a minute.” = O actualizare s-a blocat la jumătate. Site-ul e „scurt” indisponibil de trei zile. Minutul acela e cel mai lung minut din istoria internetului.
„This site can’t be reached.” = Browserul nici măcar nu găsește site-ul. Cel mai des: domeniul a expirat sau setările DNS s-au schimbat. Verifică mai întâi dacă ți-ai plătit domeniul. Serios.
„Account suspended.” = Firma de hosting a oprit contul. Fie nu s-a plătit factura, fie site-ul a făcut ceva ce nu trebuia (vezi Partea 3). În ambele cazuri, suni la hosting, nu la programator.
Site-ul se încarcă foarte, foarte greu. = Nu e un mesaj de eroare, e o stare de spirit. Cauze posibile: imagini de 8 MB puse direct din telefon, 47 de pluginuri, hosting ieftin sau un atac discret. Vizitatorii tăi nu vor aștepta. Studiile spun că mulți pleacă după 3 secunde. Noi credem că după 2.
Partea 5: Ce spune WordPress în panoul de administrare
Panoul WordPress e locul unde intri ca să „schimbi ceva mic”. E plin de notificări, bulinuțe roșii și mesaje galbene. Unele sunt importante. Altele sunt reclame deghizate. Iată cum le deosebești.
„Actualizări disponibile (27).” = 27 de uși lăsate descuiate. Unele dintre ele de un an. Actualizările repară, de cele mai multe ori, găuri de securitate care au fost deja făcute publice. Adică hoții știu exact pe unde să intre. Tu știi doar că bulina e roșie.
„O nouă versiune de WordPress este disponibilă. Vă rugăm să actualizați acum.” = Da, dar nu orbește. Mai întâi backup, apoi actualizare, apoi verifici site-ul. În ordinea asta. Nu invers.
„Pluginul X nu a mai fost actualizat de 3 ani.” = Pluginul X a fost abandonat de autor. E ca o mașină fără ITP pe care încă o conduci pe autostradă. Merge, până nu mai merge.
„Comentarii în așteptare (4.382).” = Nu ai 4.382 de fani. Ai roboți care îți vând pastile, criptomonede și ochelari de soare. Șterge-i. Apoi instalează ceva care să-i oprească.
„Un nou utilizator s-a înregistrat pe site: admin2.” = Aici oprește tot ce faci. Dacă nu tu ai creat acel utilizator, e posibil ca altcineva să aibă deja acces. Un administrator necunoscut pe site e echivalentul unor chei noi la ușa casei, pe care nu le-ai tăiat tu.
„Upgrade to PRO to unlock this feature! 🔥” = Reclamă. Pluginul gratuit vrea bani. E dreptul lui. Tu ai dreptul să închizi notificarea.
„Your site health status: Should be improved.” = WordPress are sugestii. Unele sunt importante (versiunea de PHP e veche), altele mai puțin (nu ai activat nu știu ce opțiune). Merită o privire lunară, nu o panică zilnică.
„Ești sigur că vrei să ștergi acest element?” = Singura dată când WordPress îți cere confirmarea. Citește de două ori. Apoi încă o dată. Apoi apasă.
„Setările au fost salvate.” = Setările au fost salvate. Rar, dar uneori un mesaj chiar înseamnă exact ce spune. Bucură-te de moment.
Partea 6: Ce spun emailurile pe care le primești despre site
Aici gluma devine puțin mai serioasă, pentru că multe dintre aceste emailuri sunt capcane. Dacă ai un site, primești lunar mesaje care par oficiale, urgente și tehnice. Majoritatea sunt spam. Unele sunt periculoase.
„Domeniul dvs. expiră astăzi! Plătiți acum pentru a evita pierderea lui.” = De obicei, o țeapă. Firme care nu au nicio legătură cu domeniul tău îți trimit „facturi” care seamănă cu cele reale. Verifică întotdeauna direct la firma unde ai cumpărat domeniul, nu dând click în email.
„Am analizat site-ul dvs. și am găsit 47 de erori SEO critice.” = Un robot a trimis același email la 50.000 de site-uri. Nu a analizat nimic. Numărul „47” a fost ales pentru că sună precis.
„Contul dvs. de hosting va fi suspendat. Confirmați datele aici.” = Phishing clasic. Scopul e să-ți fure parola de la hosting sau datele cardului. Firmele serioase nu îți cer parola prin email. Niciodată.
„Hello, I want to buy guest post on your website.” = Cineva vrea să plătească 20 de dolari pentru a pune pe site-ul tău un link către un cazinou online. Google nu va fi încântat.
„Your website is not ranking on Google. We can put you on page 1 in 7 days, guaranteed.” = Nimeni nu poate garanta prima pagină în Google. Nici Google.
„Am observat că site-ul dvs. nu are un design modern.” = Vrem să-ți facem un site nou. Posibil același, cu alt font.
„WordPress: Your site has updated to WordPress 6.x.” = Acesta e real! WordPress chiar trimite astfel de emailuri când se actualizează automat. Merită să intri pe site și să verifici că arată normal.
„Your site is experiencing a technical issue.” = Tot real, tot de la WordPress. Înseamnă că o eroare critică a fost prinsă, iar emailul conține un link special de recuperare. Nu-l ignora.
Regula de aur: dacă un email te grăbește, te sperie și îți cere să dai click, cel mai probabil e o capcană. Emailurile reale te informează. Cele false te presează.
Partea 7: Ce spune Google
Google vorbește cu tine prin Search Console, un instrument gratuit pe care îl are orice site, dar pe care îl deschide, statistic, un om din zece. Iată ce ți-ar spune dacă l-ai asculta.
„Pagina nu este indexată.” = Google știe că pagina există, dar a decis că nu merită arătată nimănui. Uneori pentru că e prea subțire, alteori pentru că e duplicat, alteori pentru că așa a vrut el.
„Crawled – currently not indexed.” = Google a trecut pe la tine, s-a uitat, a zâmbit politicos și a plecat.
„Core Web Vitals: slabe.” = Site-ul tău e lent pe telefon, se mișcă în timp ce se încarcă și butoanele fug de sub degetul vizitatorului. Google observă. Vizitatorii, și mai mult.
„Probleme de securitate detectate.” = Aceasta e cea mai gravă notificare din tot dicționarul. Înseamnă că Google a găsit pe site conținut piratat, pagini de spam sau cod malițios. Adesea, proprietarul află ultimul, pentru că hackerii ascund paginile false de vizitatorii obișnuiți și le arată doar lui Google.
Ecranul roșu „Site înșelător în față”. = Google Chrome le spune vizitatorilor să fugă de site-ul tău. Și ei fug. Asta e urgența numărul unu. Nu mâine, nu după weekend. Acum.
Partea 8: Ce spune magazinul online
Dacă site-ul tău vinde ceva, ai și un dialect în plus: cel al magazinului online. De cele mai multe ori e vorba de WooCommerce, pluginul care transformă WordPress într-un magazin. E un instrument excelent, dar are și el expresiile lui.
„Comandă nouă: #1043, status: În așteptare.” = Cineva a vrut să cumpere, a ajuns la plată și s-a răzgândit. Sau cardul a fost refuzat. Sau a primit un SMS de la bancă și s-a speriat. Comenzile „în așteptare” sunt o mină de aur pentru un email de tipul „Ai uitat ceva în coș?”.
„Comandă eșuată.” = Plata nu a trecut. Dacă vezi una, e normal. Dacă vezi 200 într-o noapte, de la adrese de email ciudate, nu vinzi mai bine. Cineva testează carduri furate pe magazinul tău. Da, se întâmplă, și da, e o problemă serioasă.
„Stoc epuizat.” = Produsul nu mai e pe stoc. Sau este, dar cineva a uitat să actualizeze numărul în site. Clientul nu va ști niciodată care dintre variante e adevărată. El va cumpăra de la concurență.
„Coșul tău este gol.” = Clientul a adăugat un produs, a apăsat „Finalizează comanda” și coșul s-a golit singur. Aproape sigur e de la cache. Da, de data asta chiar e de la cache. Paginile de coș și de plată nu trebuie niciodată puse în cache, dar pluginurile de optimizare instalate „ca să meargă mai repede” uită des asta.
„Emailul de confirmare a comenzii a fost trimis.” = WordPress crede că l-a trimis. Clientul nu l-a primit. Emailul e fie în Spam, fie blocat undeva pe drum, pentru că serverul nu are setările care să dovedească faptul că emailul chiar vine de la tine. Rezultatul: clientul te sună să întrebe dacă a comandat. Sau, mai rău, comandă de două ori.
„Metodă de plată indisponibilă.” = Pluginul de plată s-a actualizat și a uitat cheia de conectare la procesatorul de plăți. Sau contractul a expirat. Sau certificatul SSL are o problemă. Pe scurt: magazinul e deschis, dar casa de marcat e stricată.
„Reducere aplicată: -100%.” = Cineva a greșit un zero la configurarea cuponului. Te rugăm să verifici cupoanele înainte de Black Friday. Te rugăm mult.
„Actualizarea bazei de date WooCommerce este necesară.” = WooCommerce s-a actualizat și vrea acum să-și reorganizeze sertarele. Pe un magazin cu multe comenzi, asta se face cu backup înainte și, ideal, noaptea. Nu în timpul campaniei.
Partea 9: Ce ar spune hackerul, dacă ar vorbi
Hackerii nu îți scriu, de obicei. Nu te sună, nu îți lasă bilețele. Dar lasă urme. Iată ce „spun” ei prin semnele pe care le lasă pe site, și ce înseamnă de fapt.
Site-ul arată perfect normal pentru tine, dar Google afișează titluri în japoneză sau reclame la pastile. = Traducere: „Am intrat de mult. Ți-am lăsat site-ul să arate normal pentru tine, ca să nu observi. Pentru Google, am construit mii de pagini de spam.” Acesta e unul dintre cele mai frecvente atacuri pe care le vedem, iar proprietarul află, de obicei, ultimul.
Vizitatorii de pe telefon sunt trimiși pe un site de jocuri sau de „ai câștigat un iPhone”. = Traducere: „Am pus un cod care redirecționează doar vizitatorii de pe mobil, doar prima dată, doar dacă vin din Google. Tu intri direct de pe calculator, deci nu vei vedea nimic.” Diabolic de simplu.
Un fișier nou, cu un nume ca „wp-conffig.php” sau „cache_old.php”. = Traducere: „Mi-am făcut o cheie de rezervă. Chiar dacă îmi schimbi parola, pot intra din nou.” Hackerii sunt foarte buni la a alege nume de fișiere care par plictisitoare și oficiale.
Un plugin de administrare a fișierelor, instalat de nimeni știe cine. = Traducere: „Mulțumesc pentru ospitalitate, mi-am adus și unelte.”
Site-ul trimite brusc mii de emailuri pe oră. = Traducere: „Serverul tău trimite acum spam în numele meu. Tu vei plăti factura, iar domeniul tău va ajunge pe liste negre.” Consecința practică: emailurile tale reale, către clienți, nu mai ajung nicăieri.
Serverul e lent, deși site-ul are puțini vizitatori. = Traducere: „Folosesc procesorul tău ca să minez criptomonede. Mulțumesc pentru curent.” Da, și asta se întâmplă, inclusiv pe servere de firme serioase.
Parola ta de administrator nu mai funcționează. = Traducere: „Acum e site-ul meu.” Aici nu mai e loc de glume. Suni pe cineva imediat.
Ce au în comun toate aceste semne? Sunt discrete. Hackerii moderni nu mai scriu „Hacked by…” pe prima pagină. Nu le folosește la nimic să te sperie. Vor ca site-ul tău să funcționeze, cât mai mult timp, pentru ei. De aceea, singura apărare reală e verificarea regulată, nu așteptarea unui semn evident.
Partea 10: Ce spune agenția de marketing
Nu e chiar IT, dar e vecin cu IT-ul, și de multe ori sunt în aceeași ședință. Așa că merită o scurtă secțiune.
„Trebuie să creștem engagement-ul.” = Nimeni nu dă like la postări.
„Postarea a avut o acoperire organică excelentă.” = A văzut-o mama ta și încă trei colegi.
„Avem nevoie de un buget de awareness.” = Nu știm dacă vom vinde ceva, dar știm că vom cheltui.
„Conținutul trebuie să fie viral.” = Vrem un clip cu o pisică, dar să fie despre contabilitate.
„Site-ul nu convertește.” = Oamenii intră, se uită și pleacă. Uneori e vina designului. Alteori e vina faptului că site-ul se încarcă în 9 secunde, iar formularul de contact nu trimite nimic din martie. Înainte să schimbi culoarea butonului, verifică dacă butonul funcționează.
„Algoritmul s-a schimbat.” = Nu știm de ce nu mai merge, dar avem pe cine da vina. „Algoritmul” este „cache-ul” lumii marketingului.
Partea 11: Ce spune clientul (da, și voi aveți un dialect)
Am promis că vom fi corecți. Dacă IT-iștii au limba lor, și clienții au una. O spunem cu tot dragul, pentru că fără voi n-am avea ce repara.
„Nu am schimbat nimic.” = Am schimbat ceva, dar nu mi s-a părut important. De exemplu, am instalat „un pluginuț” pentru un banner cu Crăciunul.
„A mers până ieri.” = Nu am mai intrat pe site din martie.
„E urgent.” = E vineri, ora 17:45.
„E foarte urgent.” = E vineri, ora 17:45, și mâine plec în concediu.
„Ceva mic, o modificare rapidă.” = Un site nou, dar să coste cât o modificare rapidă.
„Poți să faci logo-ul mai mare?” = Poți să faci logo-ul mai mare. Și încă puțin. Și acum, mai mic, că e prea mare.
„Vreau ceva simplu, dar să iasă în evidență.” = Vreau totul, dar minimalist.
„Parola e cea obișnuită.” = Parola e numele câinelui și anul nașterii. E aceeași pentru email, bancă, hosting și Facebook. Te rugăm, schimb-o.
„Nepotul meu se pricepe.” = Ne vedem în curând. Și va fi mai scump.
„Am văzut pe YouTube cum se face.” = Am văzut primele trei minute pe YouTube.
„Nu am primit niciun email de la voi.” = Emailul e în Spam, lângă cele 4.382 de comentarii despre ochelari de soare.
„Am dat un reset la parolă, dar nu am primit nimic.” = Am introdus altă adresă de email decât cea din cont. Sau emailul e în Spam. Sau ambele.
„Cât costă un site? Aproximativ.” = Cât costă o mașină? Aproximativ. Răspunsul cinstit e „depinde”, iar noi știm că nimeni nu vrea să audă „depinde”. Dar depinde.
„Concurența are un site mai frumos.” = Concurența are un site mai rapid. Frumusețea, pe internet, se măsoară foarte des în secunde.
„Site-ul nu merge.” = Aceasta este fraza cu cele mai multe traduceri posibile din tot dicționarul. Poate însemna că site-ul e picat. Sau că un buton e albastru în loc de verde. Sau că formularul trimite emailuri la o adresă veche. Sau că telefonul clientului e pe modul avion. Din acest motiv, avem un mic ghid mai jos.
Partea 12: Mic ghid de conversație, sau cum vorbești cu IT-ul ca să rezolvi repede
Dacă tot am tradus IT-ul în română, e corect să facem și invers. Iată cum formulezi o problemă ca să fie rezolvată în jumătate din timp. Nu trebuie să știi termeni tehnici. Trebuie doar să răspunzi la câteva întrebări simple.
1. Ce vezi exact? În loc de „nu merge”, spune „când intru pe pagina de contact, apare un ecran alb”. Sau, și mai bine, trimite o captură de ecran. O captură de ecran valorează cât o mie de cuvinte și cât zece minute de telefon.
2. De când? „De azi-dimineață” e o informație extrem de prețioasă. Pentru că atunci se poate căuta ce s-a întâmplat azi-noapte.
3. Ce s-a schimbat înainte? Ai instalat ceva? Ai actualizat ceva? Ai schimbat parola? Ți-a scris cineva că „a făcut niște modificări”? Aici e momentul să fii sincer. Nimeni nu te judecă. Toată lumea a instalat, măcar o dată, pluginul greșit.
4. Unde se întâmplă? Pe tot site-ul sau doar pe o pagină? Pe telefon sau și pe calculator? Doar la tine sau și la alții? Aici vecinul din Stadiul 2 al durerii chiar poate fi util.
5. Ce ai încercat deja? Nu pentru a te certa cineva, ci pentru a nu repeta aceleași lucruri. Și da, dacă ai șters un folder care „părea inutil”, spune asta primul lucru.
Cu aceste cinci răspunsuri, orice om de IT decent poate începe să lucreze imediat. Fără ele, primele 20 de minute se duc pe întrebări.
Partea 13: Test rapid. Cât de bine vorbești IT?
Înainte de cuvintele serioase, un mic test. Nu se dă notă, nu se trimite nimănui și nu îți influențează ratingul la bancă. Răspunsurile sunt imediat sub întrebare, așa că încearcă să nu tragi cu ochiul.
Întrebarea 1. IT-istul îți spune: „Durează cinci minute, stai puțin… hmm… interesant.” Cât durează, de fapt?
Răspuns: Ai trei expresii din dicționar într-o singură propoziție, ceea ce e un record. „Cinci minute” înseamnă o oră, „hmm” înseamnă probleme, iar „interesant” înseamnă că nici el nu știe încă ce e. Estimare corectă: restul zilei. Fă-ți ceaiul.
Întrebarea 2. Primești un email: „Domeniul dvs. firma-ta.ro expiră ASTĂZI. Plătiți în 24 de ore pentru a evita pierderea definitivă.” Ce faci?
Răspuns: Nu dai click. Intri direct în contul de la firma unde ai înregistrat domeniul și verifici data de expirare. În 9 cazuri din 10, emailul e o țeapă. În al zecelea caz, felicitări, tocmai ai aflat că trebuie să plătești domeniul, dar tot nu din acel link.
Întrebarea 3. În panoul WordPress apare: „Actualizări disponibile (31)”. E vineri, ora 17:40. Ce faci?
Răspuns: Închizi calculatorul și pleci acasă. Actualizările se fac cu backup înainte, una câte una, într-o zi în care, dacă se strică ceva, ai timp să repari. Luni dimineață e o idee bună. Vineri seara nu e niciodată o idee bună. Dar nici nu le lași încă trei luni.
Întrebarea 4. Site-ul arată perfect pe calculatorul tău, dar un client îți spune că, intrând de pe telefon din Google, a ajuns pe un site de pariuri. Ce înseamnă?
Răspuns: Revezi Partea 9. Site-ul are aproape sigur un cod malițios care redirecționează doar vizitatorii de pe mobil veniți din Google. Nu e „de la telefonul lui”. E urgent și merită verificat de cineva care se pricepe, azi.
Întrebarea 5. Cel care ți-a făcut site-ul spune: „Ți-am lăsat toate accesele.” Ce întrebi?
Răspuns: Întrebi pe numele cui e domeniul, pe numele cui e contul de hosting și unde e backup-ul. Dacă răspunsul la primele două e „pe numele meu, dar nu e nicio problemă”, e o problemă. Nu azi, dar într-o zi.
Dacă ai răspuns corect la toate cinci: vorbești IT fluent. Dacă ai răspuns corect la trei: nivel conversațional. Dacă ai răspuns la unul sau niciunul: nicio grijă, de-asta există oameni ca noi.
Partea 14: Cele 10 cuvinte pe care chiar merită să le știi
Glumele sunt glume, dar dacă ai un site, merită să înțelegi măcar aceste zece cuvinte. Nu ca să devii IT-ist, ci ca să știi ce ai, ce plătești și ce întrebi. Te scapă de multe nopți nedormite și de câteva facturi neplăcute.
1. Domeniu. Adresa site-ului tău, de exemplu firma-ta.ro. Nu îl cumperi pentru totdeauna, ci îl închiriezi pe an. Dacă uiți să-l plătești, după o perioadă îl poate lua altcineva, iar recuperarea lui poate fi scumpă sau imposibilă. Cel mai important sfat din tot articolul: domeniul trebuie să fie pe numele firmei tale, nu pe al celui care ți-a făcut site-ul, nu pe al agenției, nu pe al nepotului.
2. Hosting. Calculatorul (serverul) pe care „locuiește” site-ul, undeva într-un centru de date. Dacă domeniul e adresa, hostingul e casa. Poți schimba casa păstrând adresa, dar mutarea trebuie făcută cu grijă.
3. DNS. Cartea de telefon a internetului. Leagă adresa (domeniul) de casă (hosting). Când cineva spune „trebuie schimbate DNS-urile”, înseamnă că se modifică locul spre care arată adresa ta. Schimbările pot dura câteva ore până se văd peste tot, motiv pentru care uneori site-ul merge la tine și nu la colegul tău. Și da, e una dintre puținele situații în care „la mine merge” e perfect adevărat.
4. SSL (certificatul). Lăcățelul din bara browserului și literele „https” din fața adresei. Criptează datele dintre vizitator și site, de exemplu parolele și datele din formulare. Fără el, browserul le spune vizitatorilor că site-ul nu e sigur. De obicei se reînnoiește automat. De obicei.
5. WordPress. Sistemul pe care e construit site-ul tău (și aproape jumătate din site-urile de pe internet). E ca sistemul de operare al telefonului: gratuit, foarte popular și, tocmai din cauza popularității, ținta preferată a hackerilor.
6. Temă. Haina site-ului. Stabilește cum arată: culori, fonturi, aranjare. Poți schimba tema fără să pierzi conținutul, dar de obicei nu fără să pierzi câteva ore bune de aranjat.
7. Plugin. O aplicație mică instalată în WordPress, care adaugă o funcție: formular de contact, magazin online, galerie foto. Fiecare plugin e un musafir care primește cheie la casă. Păstrează doar musafirii pe care îi cunoști, pe care îi folosești și care încă mai sunt întreținuți de cineva.
8. Actualizare. Reparațiile pentru găurile de securitate descoperite în WordPress, teme și pluginuri. Un site neactualizat e o ușă descuiată, iar pe internet există roboți care încearcă ușile toată ziua, fără pauză de masă. Actualizările se fac cu backup înainte, una câte una, și nu vineri seara.
9. Backup. O copie completă a site-ului, cu fișiere și bază de date, păstrată în alt loc decât site-ul. Singurul lucru care contează cu adevărat în ziua în care totul merge prost. Două întrebări pe care să le pui oricui îți administrează site-ul: „Unde e ținut backup-ul?” și „Când a fost testat ultima dată?”. Dacă nu l-ai testat niciodată, nu știi sigur că îl ai.
10. Mentenanță. Tot ce se face ca să nu ajungi să folosești cuvântul numărul 9. Actualizări, verificări de securitate, monitorizare, curățenie. Nu se vede, nu impresionează la o prezentare și nimeni nu te laudă pentru ea. Exact ca revizia la mașină: o observi doar când nu ai făcut-o.
Un cuvânt la final (în română curată)
Dacă ai ajuns până aici, felicitări. Acum vorbești IT mai bine decât jumătate din oamenii care au un site. Și poate ai observat ceva: în spatele fiecărei glume de mai sus e o situație reală, pe care am văzut-o de zeci, uneori de sute de ori.
Adevărul e că IT-ul nu e complicat pentru că oamenii din IT vor să pară deștepți. E complicat pentru că sunt multe piese mici care trebuie să meargă împreună, iar când una se strică, efectul se vede în altă parte. Treaba noastră e să știm unde să ne uităm. Treaba ta e să-ți conduci afacerea. Nu trebuie să înveți tu dicționarul pe de rost. Trebuie doar să ai pe cineva care îl știe.
Ce faci mai departe?
Dacă ți-a plăcut, citește și Cele 7 stadii ale durerii când îți pică site-ul. Probabil ai trecut deja prin câteva, iar acum ai și dicționarul să le înțelegi.
Dacă vrei să înveți singur: articolele din categoria Pentru oricine sunt scrise fără jargon, pentru oameni care au lucruri mai bune de făcut decât să traducă mesaje de eroare. Publicăm unul nou în fiecare luni.
Dacă vrei pe cineva care vorbește ambele limbi: cere un audit gratuit al site-ului și îți explicăm pe românește ce probleme are și ce e cu adevărat urgent. Sau alege un pachet de mentenanță WebFixer și nu mai trebuie să înveți deloc dicționarul ăsta. Îl știm noi pe de rost. De vreo 30 de ani.
Descoperă mai multe la WebFixer
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.